România beneficiază în perioada 2021-2027 de 31,5 miliarde EUR prin politica de coeziune a UE, sumă destinată stimulării coeziunii economice și sociale, competitivității și tranziției verzi și digitale (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). În acest context, identificarea investițiilor sustenabile (durabile economic, social și de mediu) adecvate pentru România devine crucială. Prezentul raport analizează punctele tari și vulnerabilitățile economiei românești și propune direcții de investiții sustenabile atrase din Uniunea Europeană, adaptate atât pentru regiunile mai puțin dezvoltate (ex. Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia), cât și pentru cele dezvoltate (București-Ilfov, Vest, Nord-Vest). De asemenea, sunt sugerate tipuri de proiecte concrete ce pot fi promovate prin platforma Trade Invest și centrele regionale, în vederea atragerii de capital european și a parteneriatelor public-privat.

Puncte tari ale economiei românești

• Piață internă mare și diversificată: România are o populație numeroasă și o piață internă considerabilă, ceea ce oferă oportunități de consum și forță de muncă ample (avantaj evidențiat și de integrarea solidă în piața unică europeană) (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface).

• Resurse naturale și potențial agricol: Economia dispune de terenuri agricole fertile cu producție importantă de cereale (grâu, orz, porumb etc.) și de resurse energetice proprii (zăcăminte de petrol, gaze, cărbune și uraniu) care reduc dependența energetică de import (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). De asemenea, România a dezvoltat deja o capacitate semnificativă de generare a electricității din surse regenerabile (hidro, eolian, solar) (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface).

• Industrie diversificată și costuri competitive: Țara are un sector industrial variat – de la industria auto și IT la agricultură și producție alimentară – beneficiind încă de costuri relativ reduse cu forța de muncă (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Aceasta a atras investiții străine și a integrat România în lanțurile de aprovizionare europene (de exemplu, în industria auto și cea de componente electrice/electronice).

• Capital uman și sector IT în expansiune: România formează anual specialiști în domenii tehnice și IT, având unul dintre cele mai mari procente de femei specialiste IT din UE și un număr ridicat de absolvenți în domeniul TIC (Indicele DESI 2022: România, pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală. La ce capitole a rămas în urmă și unde stă mai bine – HotNews.ro). Centre urbane precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara au devenit hub-uri IT, contribuind la inovare și export de servicii. Acest bazin de talente, combinat cu creativitatea și spiritul antreprenorial emergent, reprezintă un atu pentru dezvoltarea industriilor inovative.

Puncte slabe ale economiei românești

• Infrastructură deficitară: Infrastructura de transport rămâne insuficient dezvoltată. Lipsa autostrăzilor care să lege provinciile istorice și gradul scăzut de modernizare a căilor ferate limitează conectivitatea internă și externă. Aceste deficiențe contribuie la disparități regionale în accesul la piețe, educație și servicii de sănătate (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Investițiile publice au fost adesea întârziate de proceduri administrative lente și management deficitar al proiectelor de infrastructură.

• Disparități regionale și coeziune scăzută: România se confruntă cu diferențe majore de dezvoltare între regiuni. Unele județe rurale rămân semnificativ în urmă la capitolul educație, sănătate și oportunități economice (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Trei regiuni din România (Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia) au PIB/locuitor sub 50% din media UE (Eurostat: Trei regiuni din România au un PIB pe cap de locuitor sub 50% din media UE / CECCAR Business Magazine), indicând un nivel ridicat de sărăcie relativă. Datele recente arată că regiunea Nord-Est rămâne cea mai săracă (~47% din media UE), iar regiunile din sud și est (inclusiv Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia) se situează în jur de 60% (Eurostat: Bucureşti – Ilfov a ajuns în 2023 la un PIB per capita, calculat la Puterea…). Prin contrast, București-Ilfov atinge ~190% din media UE (Eurostat: Bucureşti – Ilfov a ajuns în 2023 la un PIB per capita, calculat la Puterea…). Aceste decalaje evidențiază necesitatea unor investiții regionale echilibrate.

• Provocări demografice și forță de muncă: Natalitatea scăzută, îmbătrânirea populației și emigrarea masivă a tinerilor educați diminuează forța de muncă disponibilă și competitivitatea pe termen lung (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Mulți profesioniști aleg să lucreze în străinătate, generând un deficit de competențe în sectoare-cheie. Totodată, anumite grupuri (populația rurală, minorități precum romii, tinerii NEET – care nu sunt nici angajați, nici în educație) sunt slab integrate în economie (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Aceasta subminează potențialul de creștere incluzivă și agravează problemele sociale.

• Nivel scăzut de inovare și digitalizare: România este codașa UE la digitalizare. Conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022, țara s-a situat pe ultimul loc între statele membre în ceea ce privește competitivitatea digitală (Indicele DESI 2022: România, pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală. La ce capitole a rămas în urmă și unde stă mai bine – HotNews.ro). Multe companii și instituții publice au un grad redus de adoptare a tehnologiilor digitale, iar competențele digitale de bază ale populației sunt foarte scăzute comparativ cu media UE (Indicele DESI 2022: România, pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală. La ce capitole a rămas în urmă și unde stă mai bine – HotNews.ro). Pe de altă parte, conectivitatea broadband este peste medie în zonele urbane, ceea ce oferă o bază pentru îmbunătățire (Indicele DESI 2022: România, pe ultimul loc în UE la competitivitate digitală. La ce capitole a rămas în urmă și unde stă mai bine – HotNews.ro). De asemenea, România înregistrează cele mai mici investiții în cercetare-dezvoltare din UE (cheltuieli de doar ~0,5% din PIB pentru R&D, în comparație cu media UE de ~2% din PIB), având cel mai mic număr de brevete per capita și cel mai redus număr de angajați în sectoare high-tech (Romania is Europe’s worst performer in research and innovation | Science|Business). Acest deficit de inovare afectează productivitatea și capacitatea de a transpune punctele tari (ex. IT, potențialul academic) în produse și servicii cu valoare adăugată înaltă.

• Birocrație, instabilitate legislativă și economie subterană: Mediul de afaceri este adesea descurajat de volatilitatea legislației fiscale și de modificările frecvente de politici economice (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Procedurile administrative lente, birocrația excesivă și corupția afectează implementarea proiectelor publice și încrederea investitorilor (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). De asemenea, economia neformală rămâne de amploare (muncă nedeclarată, evaziune), erodând baza de impozitare și calitatea serviciilor publice (Romania: Country File, Economic Risk Analysis | Coface). Îmbunătățirea guvernanței și a capacității administrative este esențială pentru a valorifica pe deplin fondurile europene disponibile și a atrage investiții sustenabile.

Rezumat: Economia României are fundamente favorabile – resurse naturale, piață internă, capital uman în domeniul IT, integrare europeană – însă suferă de vulnerabilități structurale precum infrastructura deficitară, disparitățile regionale, criza demografică și deficitul de inovare. Orice strategie de atragere a investițiilor sustenabile din UE trebuie să se bazeze pe maximizarea avantajelor competitive și pe adresarea acestor puncte slabe prin proiecte țintite.

Domenii prioritare pentru investiții sustenabile în regiunile mai puțin dezvoltate

Regiunile mai puțin dezvoltate ale României – în special Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia – necesită o atenție sporită, întrucât acestea înregistrează întârzieri în dezvoltare față de media națională și europeană. Politicile europene actuale (Politica de Coeziune 2021-2027, Fondul pentru o Tranziție Justă, Pactul Ecologic European ș.a.) pun accent pe tranziția verde, transformarea digitală și coeziunea teritorială, oferind oportunități de finanțare pentru proiecte care să stimuleze creșterea sustenabilă în aceste zone. În continuare, sunt identificate domeniile prioritare de investiții pentru fiecare dintre cele trei regiuni, ținând cont de potențialul local:

Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est (Moldova) este una dintre cele mai slab dezvoltate din UE, dar dispune de numeroase atuuri locale ce pot fi valorificate prin investiții sustenabile:

• Infrastructură și conectivitate: Prioritatea zero o reprezintă investițiile în infrastructura de transport care să conecteze regiunea de restul țării și de rețelele europene. Proiecte precum autostrada A8 (Ungheni-Iași-Târgu Mureș) și modernizarea căii ferate pe coridorul est-vest ar lega Moldova de Transilvania și Europa. UE sprijină extinderea rețelelor TEN-T (rețeaua trans-europeană de transport) pentru a îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și a facilita accesul la centrele industriale (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). Astfel de investiții vor stimula mobilitatea forței de muncă și atractivitatea economică a zonei. Totodată, extinderea infrastructurii digitale (broadband) în zonele rurale izolate din Nord-Est este esențială pentru a conecta comunitățile la economia digitală și servicii (educație online, telemedicină etc.).

• Agricultură sustenabilă și industrie agro-alimentară: Nord-Estul are terenuri agricole extinse și o tradiție agricolă importantă. Investiții în modernizarea agriculturii (irigații eficiente, mecanizare ecologică, agricultură de precizie) pot crește productivitatea într-un mod sustenabil. De asemenea, dezvoltarea lanțurilor locale de procesare agro-alimentară (fabrici de procesare a produselor agricole, depozite logistice, piețe angro) ar aduce valoare adăugată local și ar crea locuri de muncă în mediul rural. UE, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Politica Agricolă Comună reformată, încurajează tranziția către o agricultură ecologică și lanțuri alimentare scurte, ceea ce se pliază pe potențialul regiunii.

• Energie verde și eficiență energetică: Relieful variat (zona montană în nordul Carpaților Orientali, râuri importante precum Siretul și Prutul) oferă posibilități pentru proiecte de energie regenerabilă. Pot fi atrase investiții în microhidrocentrale pe cursurile de apă unde impactul ecologic este minim, parcuri fotovoltaice pe terenuri neproductive și parcuri eoliene în zonele cu potențial de vânt (ex. crestele montane sau podișurile înalte). De asemenea, orașele din Nord-Est (Iași, Suceava, Bacău etc.) ar putea accesa fonduri pentru eficiența energetică a clădirilor publice și rezidențiale, reducând emisiile de carbon și costurile cu energia (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). Astfel de proiecte contribuie direct la obiectivele Pactului Verde european și pot implica parteneri privați (ESCO – companii de servicii energetice).

• Dezvoltare urbană și digitalizare: Iași, principalul centru urban al regiunii, găzduiește universități de prestigiu și un sector IT emergent. Investițiile în hub-uri de inovare și digitalizare la Iași (de exemplu, parcuri tehnologice, laboratoare de cercetare IT&C) ar putea stimula specializarea inteligentă a regiunii în domeniul tehnologic și medical (Iași având și un important centru medical și farmaceutic). FEDR alocă fonduri pentru transformarea economică inovatoare, sprijinind colaborarea dintre întreprinderi și universități (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027) – exact tipul de intervenție necesar pentru a valorifica talentul academic din Nord-Est. De asemenea, orașele mai mici (Suceava, Botoșani, Piatra Neamț) ar putea implementa soluții de smart city (iluminat public inteligent, managementul deșeurilor, transport public ecologic) pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a deveni mai atractive pentru investiții.

• Turism cultural și ecoturism: Regiunea este bogată în patrimoniu cultural și natural (mănăstirile din Bucovina – sit UNESCO, peisaje naturale în Carpați, tradiții autentice). Investiții sustenabile în turism – restaurarea și promovarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii turistice ecologice (pensiuni agroturistice, trasee de drumeție, centre de vizitare) – pot aduce venituri comunităților locale, păstrând totodată autenticitatea și protejând mediul. Programele europene pot cofinanța rute culturale și eco-turistice transfrontaliere (având în vedere granița cu Ucraina și Moldova) care să pună în valoare regiunea Nord-Est ca destinație sustenabilă.

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia (județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) se confruntă cu declin economic în zonele industriale tradiționale, dar beneficiază de oportunități semnificative legate de tranziția energetică și poziția geografică la Dunăre:

• Tranziție justă de la cărbune la energie curată: Oltenia este inima industriei cărbunelui din România (Complexul Energetic Oltenia, exploatări miniere la Gorj). Decarbonizarea economiei este o prioritate a UE, iar Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) dedică ~2,14 miliarde EUR pentru atenuarea impactului social-economic al eliminării treptate a cărbunelui (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). Aceste fonduri vizează în principal regiunile cele mai afectate, precum Gorjul. Investițiile prioritare includ reconversia fostelor mine de cărbune în parcuri fotovoltaice sau eoliene, modernizarea rețelelor de energie pentru integrarea surselor regenerabile și pregătirea profesională a forței de muncă din industria minieră către noi ocupații verzi. Un exemplu concret ar fi dezvoltarea, în parteneriat public-privat, a unui parc solar de mari dimensiuni pe terenurile fostelor exploatări miniere din Valea Jiului sau Gorj, cu finanțare combinată FTJ și investiții private în energie regenerabilă. De asemenea, se poate investi în centrală pe gaz mai puțin poluantă sau proiecte pilot de hidrogen verde pentru a folosi infrastructura energetică existentă, asigurând în același timp reducerea emisiilor.

• Dezvoltare industrială și inovare la Craiova: Municipiul Craiova (Dolj) este un pol industrial important (găzduind uzina de automobile Ford și alte industrii prelucrătoare). Investițiile sustenabile pot consolida această bază industrială prin orientarea către tehnologie verde și digitalizare. De exemplu, sprijinirea producției de vehicule electrice și componente auto prietenoase cu mediul la Craiova – legată de tranziția globală către mobilitate electrică – ar menține competitivitatea industriei locale. Acest lucru se poate realiza prin granturi FEDR pentru IMM-urile din lanțul de aprovizionare auto care investesc în tehnologii noi (roboți industriali, eficiență energetică, fabricare aditivă etc.) și prin parteneriate cu universitatea din Craiova în cercetare auto. Programul Operațional Regional al regiunii Vest-Oltenia subliniază necesitatea creșterii competitivității IMM-urilor și a inovării (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027), ceea ce se traduce prin parcuri industriale modernizate, incubatoare de afaceri și centre de transfer tehnologic în jurul marilor companii (ex: un parc tehnologic auto la Craiova).

• Agricultură și industrie alimentară în Câmpia Dunării: Sudul Olteniei (zona Dunării și Câmpia Română) are terenuri agricole întinse (Olt, Dolj). Aici, investițiile pot fi orientate spre creșterea rezilienței agricole la schimbări climatice – extinderea sistemelor de irigații eficiente pe malul Dunării, conversia către culturi cu valoare adăugată mai mare (legume, fructe ecologice, viță de vie) și procesarea acestora local (conserve, vinificație, uleiuri etc.). Programe europene precum Planul Național Strategic (PNS) pentru agricultură oferă fonduri pentru infrastructură de irigații și dezvoltare rurală durabilă. Un proiect strategic ar fi reabilitarea și extinderea sistemului de irigații Sadova-Corabia (Dolj-Olt) printr-un parteneriat între autorități și organizații ale fermierilor, finanțat din fonduri UE și contribuții private, pentru a asigura apă pe timp de secetă și a spori productivitatea agriculturii locale.

• Valorificarea Dunării – transport și turism: Oltenia are deschidere la Dunăre (porturile Calafat, Drobeta-Turnu Severin). Investițiile în infrastructura portuară ecologică ar putea transforma Dunărea într-un avantaj competitiv: modernizarea porturilor mici pentru transport fluvial de mărfuri și pasageri, dezvoltarea unor zone logistice verzi (cu alimentare electrică a navelor în port, depozite moderne) și conectarea lor la coridoarele rutiere și feroviare. Astfel, Sud-Vest poate deveni un nod de transport sustenabil, integrat în rețeaua Rin-Dunăre. De asemenea, există potențial de turism pe Dunăre (croaziere fluviale) și turism balnear în stațiuni precum Băile Herculane (Caraș-Severin, la limita regiunii) – astfel de inițiative pot fi finanțate prin FEDR (pentru infrastructură turistică) și prin parteneriate cu sectorul privat (investitori în turism). Promovarea Green Deal-ului european include și transportul sustenabil pe căi navigabile, ceea ce se potrivește investițiilor în logistica fluvială pe Dunăre.

• Protecția mediului și economie circulară: Regiunea Olteniei se confruntă cu probleme de mediu moștenite (halde de steril de la minele de cărbune, poluare industrială la uzinele chimice din Vâlcea etc.). Proiecte de ecologizare a siturilor industriale poluate și reintroducerea lor în circuitul economic (de exemplu, transformarea terenurilor industriale abandonate în parcuri tehnologice verzi sau spații verzi urbane) sunt esențiale. Fonduri de coeziune pot sprijini curățarea poluării și managementul deșeurilor: de pildă, construirea unei instalații de reciclare și valorificare energetică a deșeurilor municipale la nivel regional (parteneriat între consiliile județene din Oltenia) ar aborda problema deșeurilor și ar genera energie. Astfel de investiții se înscriu în prioritățile UE privind economia circulară și îmbunătățirea infrastructurii de mediu (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027) (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). În plus, Parcul Național „Defileul Jiului” și alte arii naturale pot beneficia de finanțare pentru conservare și ecoturism, combinând protecția biodiversității cu oportunități economice locale.

Regiunea Sud-Muntenia

Regiunea Sud-Muntenia (județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Călărași, Ialomița, Teleorman, Giurgiu) este caracterizată de un contrast între zone relativ industrializate (în nord, aproape de București) și zone predominant agricole (în sud, în Bărăgan). Strategia de investiții sustenabile în această regiune trebuie să țină cont de potențialul industrial existent, de nevoia de modernizare a agriculturii și de proximitatea de București și Dunăre:

• Industrie și inovare în hub-urile industriale (Argeș, Prahova): Nordul regiunii găzduiește doi piloni industriali ai României: industria auto (Uzina Dacia-Renault la Mioveni, Argeș) și industria petrolieră-petrochimică (rafinăriile și petrochimia din Ploiești, Prahova). Investițiile sustenabile ar trebui să sprijine transformarea acestor industrii cheie către viitorul verde și digital. Pentru industria auto: atragerea de fonduri pentru producția de vehicule electrice și dezvoltarea de tehnologii de conducere autonomă – de exemplu, un proiect de upgrade al liniei de producție Dacia pentru modele electrice, co-finanțat prin fonduri europene pentru competitivitate și cercetare, ar menține locurile de muncă și ar orienta uzina spre cerințele pieței viitoare. Acest lucru ar putea implica un consorțiu cu universități tehnice (ex. UPB București) pentru R&D pe baterii și propulsie alternativă, susținut de FEDR (care finanțează colaborarea între întreprinderi și universități în inovare) (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027). În petrochimie, accentul cade pe tranziția energetică: rafinăriile pot fi sprijinite să reducă emisiile și să producă biocombustibili sau hidrogen verde. Un exemplu ar fi conversia unei părți din rafinăria Petrobrazi către producția de bioetanol sau combustibil sustenabil pentru aviație, finanțată prin fonduri de inovare climatică și investiții private ale companiilor de profil, contribuind la decarbonizarea unui sector tradițional poluant.

• Digitalizare și hub-uri tehnologice locale: Fiind aproape de București, regiunea poate absorbi din overflow-ul de investiții în IT și servicii. Orașe precum Ploiești, Târgoviște sau Pitești pot dezvolta incubatoare de afaceri și centre digitale pentru a atrage companii IT, call-centere, firme de robotică industrială etc. Programul Europa Digitală și fondurile FEDR sprijină crearea de hub-uri de inovare digitală regionale – platforme unde IMM-urile locale pot accesa tehnologie, training și consultanță. Un proiect concret: un Digital Innovation Hub în Pitești specializat pe industrie 4.0 (automatizări, Internet of Things) aplicate în fabrici, care să deservească întreprinderile auto și de componente din zonă. Acesta ar putea fi dezvoltat de Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în parteneriat cu Politehnica București și finanțat prin FEDR și InvestEU, facilitând transformarea digitală a firmelor locale.

• Agricultură rezilientă și lanțuri alimentare locale (Bărăgan): Jumătatea sudică a regiunii (Călărași, Ialomița, Teleorman, Giurgiu) este parte a câmpiei Dunării, cu agricultură intensivă (cereale, oleaginoase). Aici, prioritatea este trecerea de la modelul de export materie primă la procesare locală și agricultură sustenabilă. Investiții pot fi direcționate spre infrastructură de irigații și anti-secetă (sudul Munteniei fiind afectat de secete frecvente) – de exemplu, reabilitarea stațiilor de pompare de la Prut și Dunăre pentru irigarea Bărăganului, cu finanțare prin Fondul de Coeziune și bugetul național. În paralel, ar fi benefică crearea de parcuri agro-industriale regionale: zone unde se grupează silozuri, fabrici de procesare (ulei, făină, nutrețuri, carne procesată), depozite frigorifice și centre de distribuție, operate în parteneriat public-privat. Un asemenea parc agro-industrial la Slobozia sau Alexandria, cu sprijinul fondurilor europene, ar conecta fermierii locali la lanțuri valorice cu valoare adăugată mai mare și ar reduce exportul de produse neprocesate. Totodată, se pot promova practici de agricultură ecologică și de energie regenerabilă în ferme (panouri solare la ferme, instalații de biogaz din deșeuri agricole), pentru a crește durabilitatea sectorului.

• Logistică verde și conectivitate cu UE: Regiunea Sud-Muntenia are un avantaj geografic – proximitatea față de București (piață mare de consum) și accesul la Dunăre (Giurgiu). Investițiile în logistică și transport sustenabil pot transforma acest avantaj în dezvoltare economică. Un proiect prioritar este Autostrada A0 (centura Bucureștiului) și legăturile acesteia cu coridoarele pan-europene – finalizarea conexiunilor rutiere și feroviare care să permită transport rapid de mărfuri între centrele industriale din Sud-Muntenia și restul Europei. Extinderea rețelelor TEN-T în sud (de pildă drumul expres București-Alexandria-Craiova) are susținere financiară europeană și ar lega mai bine regiunea de coridorul Rin-Dunăre. Pe partea de transport feroviar, modernizarea căii ferate București-Giurgiu (inclusiv reconstrucția podului de la Grădiștea) ar revitaliza traficul feroviar către Bulgaria, permițând inclusiv trenuri de marfă rapide, ceea ce poate atrage investiții în depozite logistice la Giurgiu. În aceste proiecte, parteneriatele public-privat pot juca un rol – de exemplu, concesiuni pentru operarea centurii sau a unor terminale intermodale.

• Energie și mediu: Sud-Muntenia poate deveni un hub de energie regenerabilă, având vaste suprafețe plane potrivite pentru parcuri fotovoltaice și fiind străbătută de rețeaua electrică de transport (cu noduri importante la București și Ploiești). Investițiile UE în tranziția verde pot sprijini instalarea de capacități noi de energie solară în Teleorman, Giurgiu sau Ialomița, inclusiv proiecte la nivel de comunitate (comunități energetice locale). De asemenea, regiunea are nevoie de investiții în gestionarea deșeurilor și apă: extinderea rețelelor de canalizare și epurare în localitățile rurale (fonduri disponibile prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă) și construirea de facilități de reciclare regionale. Un exemplu: un centru integrat de management al deșeurilor la nivel regional (poate la Călărași, unde există teren disponibil), finanțat prin Fondul de Coeziune, ar putea deservi județele din sud, transformând deșeurile în resurse (compost, materiale reciclate, energie). Astfel de proiecte contribuie la atingerea țintelor de economie circulară și îmbunătățesc calitatea mediului în regiune.

(Notă: Regiunile Sud-Est și Centru, deși nu sunt detaliate aici, împărtășesc multe din nevoile și oportunitățile regiunilor de mai sus – de exemplu, Sud-Est (incluzând zona Dunării de Jos și Dobrogea) are potențial enorm în energia eoliană offshore și turism litoral/deltaic, iar Centru (Transilvania de Sud) are industrii prelucrătoare și patrimoniu cultural de valorificat. Aceste regiuni ar beneficia, de asemenea, de investiții similare în transport, energie verde și inovare.))

Exemple de investiții potrivite pentru regiunile dezvoltate

Regiunile mai dezvoltate ale României – București-Ilfov, Vest și Nord-Vest – au atins un nivel de dezvoltare peste media națională (cu PIB/locuitor între ~70% și 190% din media UE) (Eurostat: Bucureşti – Ilfov a ajuns în 2023 la un PIB per capita, calculat la Puterea…) (Eurostat: Bucureşti – Ilfov a ajuns în 2023 la un PIB per capita, calculat la Puterea…). Aceste zone acționează ca motoare de creștere, fiind gazde pentru industrii avansate, centre universitare puternice și ecosisteme de inovare. Pentru a menține și spori competitivitatea acestor regiuni, investițiile sustenabile trebuie să se concentreze pe inovare, digitalizare și tranziție verde, consolidând poziția de lideri și generând efecte de antrenare și spre restul țării. Iată câteva exemple relevante de investiții adaptate acestor regiuni:

București-Ilfov

• Hub de inovare și cercetare de talie europeană: Regiunea capitalei concentrează cea mai mare parte a institutelor de cercetare și a talentului înalt specializat din țară. Un proiect emblematic este Măgurele Science Park, un parc științific construit în jurul Laserului de la Măgurele (cel mai puternic laser din lume, realizat cu fonduri europene). Continuarea dezvoltării acestui parc – atragerea de laboratoare private de R&D, firme high-tech și incubatoare de start-up-uri deep-tech – poate transforma Ilfovul într-un Silicon Valley regional. UE sprijină investițiile în cercetare și specializare inteligentă, iar colaborarea public-privat (între Universitatea din București, institutele de fizică și companii de laser/medtech) ar asigura sustenabilitatea proiectului. Deja se profilează inițiative de a conecta acest hub cu rețeaua europeană de clustere de inovare.

• Smart City și mobilitate verde în București: Fiind o metropolă cu aproape 3 milioane de locuitori (zona urbană extinsă), Bucureștiul are nevoie de soluții sustenabile pentru provocările urbane (trafic, poluare, eficiența serviciilor publice). Investiții precum extinderea rețelei de transport public electric și metropolitan (metroul către suburbii, tren metropolitan, autobuze electrice), implementarea unui sistem integrat de management al traficului bazat pe inteligență artificială și crearea de infrastructură pentru biciclete și pietoni ar îmbunătăți calitatea aerului și ar reduce congestionarea traficului. Fondurile europene destinate mobilității urbane (prin POR București-Ilfov și Planul Național de Redresare și Reziliență) pot finanța, de exemplu, achiziția a sute de autobuze electrice și stații de încărcare, reconfigurarea marilor bulevarde cu benzi dedicate transportului public și piste ciclabile. Un alt exemplu de proiect PPP ar putea fi dezvoltarea unei rețele de parcări subterane inteligente la periferia orașului (park-and-ride), realizată cu capital privat și autoritățile locale, integrată cu transportul public.

• Digitalizarea administrației publice și a serviciilor: Ca centru guvernamental, Bucureștiul poate deveni un model de guvernare digitală. Investițiile în sisteme informatice interoperabile, servicii publice online (e-guvernare) și utilizarea datelor deschise pot crește transparența și eficiența. Platforma online unică lansată de MIPE pentru oportunitățile de finanțare (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat platforma Oportunități de Finanțare UE) (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat platforma Oportunități de Finanțare UE) este un exemplu de pas înainte – conectează beneficiarii cu portalul european de fonduri și cu instituțiile de management, facilitând accesul la finanțare. Continuarea acestui demers, extinzându-l spre o platformă integrată Trade Invest, ar putea include și o bursă a proiectelor de investiții unde autoritățile locale din Ilfov și investitorii privați găsesc parteneri și finanțare (model inspirat de portalul european Funding & Tenders (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat platforma Oportunități de Finanțare UE)). Acest tip of platformă ar putea afișa proiecte de parteneriat public-privat în domenii ca energie verde (ex. parcuri solare în jurul orașului), smart city, infrastructură de sănătate (spitale noi) – facilitând întâlnirea cererii cu oferta de capital.

• Economia creativă și culturală: Bucureștiul are o scenă culturală și creativă efervescentă (IT, design, film, muzică). Investiții în spații creative și industrii culturale – de pildă transformarea unor foste platforme industriale în hub-uri creative (cum ar fi proiectul Creative Hub București pe fosta platformă Fabrica) – pot genera inovare și atrage turiști și tineri antreprenori. Finanțări prin programul Europa Creativă și fondurile regionale pot sprijini crearea acestor spații, care funcționează în regim de co-working, ateliere de producție digitală (fabrication labs) și centre de evenimente, contribuind la regenerarea urbană.

Regiunea Vest

• Specializare în industria auto electrică și automatizată: Regiunea Vest (Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin) este un puternic hub industrial, în special în jurul orașului Timișoara, cu numeroase investiții străine în componente auto, electronică și automotive. Oportunitatea majoră este tranziția către vehicule electrice și tehnologii de mobilitate inteligentă. Un exemplu de investiție sustenabilă este atragerea unui producător de baterii pentru vehicule electrice sau a unui centru de cercetare în mobilitate la Timișoara, profitând de apropierea de piețele vest-europene și de rețeaua de autostrăzi în extindere. Autoritățile locale și guvernamentale pot folosi scheme de ajutor de stat complementare fondurilor europene pentru a convinge astfel de investiții să aleagă zona (similar cu modul în care alte țări din CEE au atras gigafactories de baterii). Odată realizată, o asemenea fabrică ar crea un ecosistem local de furnizori și ar ancora regiunea în lanțul valoric al transportului verde. În paralel, fondurile UE pot fi folosite pentru a recalifica forța de muncă din industria auto tradițională către competențe în electromobilitate și robotică, prevenind șomajul tehnologic.

• Clustere de inovare transfrontaliere: Vestul țării are relații economice intense cu Ungaria și Serbia (Timișoara și Arad fiind aproape de graniță). Investițiile ar putea viza crearea de clustere transfrontaliere de inovare, susținute de programe Interreg. De exemplu, un cluster în agricultură inteligentă și tehnologii alimentare Timișoara–Szeged (Ungaria) ar putea reuni universități, ferme și firme agrotech din ambele țări, dezvoltând soluții high-tech (irigații inteligente, drone agricole, produse bio) cu acces la piața UE extinsă. Un alt cluster ar putea fi în IT și securitate cibernetică la Timișoara, legat cu Novi Sad (Serbia), care să valorifice bazinul de specialiști IT din Banat. Aceste inițiative ar atrage fonduri de cercetare UE, ar spori inovarea și ar consolida cooperarea regională, punând regiunea Vest pe harta inovării europene.

• Valorificarea turismului și patrimoniului în Banat și Crișana: Pe lângă industrie, regiunea Vest are un patrimoniu natural și cultural bogat: stațiuni balneare (Băile Herculane – ce necesită reabilitare), parcuri naționale (Cheile Nerei, Retezat – la limita regiunii), clădiri istorice în Timișoara (care a fost Capitală Europeană a Culturii 2023) și în satele săsești din Hunedoara. Investiții sustenabile în turismul balnear și ecoturism pot diversifica economia. Un exemplu ar fi un parteneriat public-privat pentru reabilitarea stațiunii Băile Herculane – odinioară renumită – cu fonduri europene pentru patrimoniu și un investitor privat care să opereze facilitățile turistice. De asemenea, dezvoltarea de trasee cicloturistice care să conecteze zonele rurale pitorești din Banat (de ex. un traseu de cicloturism pe vechea linie ferată Anina-Oravița) ar putea fi finanțată prin fonduri transfrontaliere, atrăgând turiști români și străini pasionați de natură. Astfel de proiecte creează locuri de muncă locale și stimulează antreprenoriatul în servicii, într-un mod sustenabil și integrat cu mediul.

• Regenerare urbană verde în orașele industriale: Orașele industriale din Vest (Hunedoara, Reșița, chiar și zone din Timișoara și Arad) au cartiere sau situri industriale dezafectate. Investiții în regenerare urbană – conversia acestor spații în parcuri, clădiri rezidențiale eficiente energetic sau centre de afaceri – pot revitaliza comunitățile. Un exemplu de succes în derulare este la Reșița, unde foste uzine sunt transformate în spații culturale și de business. Astfel de proiecte pot fi extinse și sprijinite prin fonduri FEDR orientate spre O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltare urbană sustenabilă). În Timișoara, proiecte de reconversie a zonei malurilor Begheiului în spații verzi și piste de biciclete sunt deja finanțate. Continuarea lor și replicarea în alte orașe (ex. transformarea vechilor platforme siderurgice din Hunedoara într-un parc tehnologic sau recreativ) ar îmbunătăți mediul urban și ar crește atractivitatea orașelor Vestului.

Regiunea Nord-Vest

• Tehnologie și startup-uri la Cluj și Oradea: Nord-Vestul (Cluj, Bihor, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bistrița-Năsăud) este recunoscut pentru sectorul IT din Cluj-Napoca, al doilea mare hub tech al țării după București. Un exemplu de investiție sustenabilă este crearea la Cluj a unui campus de inovare IT & AI de nivel european. Acesta ar putea include centre de cercetare în inteligență artificială, fintech, telemedicină, susținute de fonduri europene (Programul Orizont Europa) și investiții ale marilor companii tech care deja activează în Cluj. Cu sprijinul autorităților locale și al universităților (UTCN, UBB), un asemenea campus ar oferi spații de co-creare și laboratoare, transformând Clujul într-un pol și mai puternic de startup-uri tech și soluții digitale exportate global.

• Orașe verzi și infrastructură inteligentă: Oradea (județul Bihor) este un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor UE – orașul și-a modernizat centrul istoric și sistemul de termoficare (pe bază de apă geotermală) și a atras investiții în parcuri industriale. Pe viitor, investițiile sustenabile pot sprijini Oradea să devină un model de oraș verde: extinderea utilizării energiei geotermale pentru încălzire (resursa locală abundentă), dezvoltarea transportului public electric (tramvaie moderne, autobuze electrice) și implementarea unui sistem smart de gestionare a utilităților. De asemenea, alte orașe din Nord-Vest, precum Clujul, pot implementa programe de reducere a emisiilor: de pildă, Cluj-Napoca deja testează transportul public nepoluant și politicile de sharing mobility. Continuarea acestor inițiative (zone cu emisii reduse în centru, stații de încărcare electrică peste tot, panouri solare pe clădiri publice) pot fi susținute prin fonduri de mediu și coeziune, făcând din Cluj un oraș climate-friendly.

• Bioeconomie și prelucrarea lemnului în Maramureș: Nord-Vestul are resurse forestiere semnificative, în special în Maramureș și Bistrița. Investiții moderne în prelucrarea sustenabilă a lemnului (fabrici de panouri din lemn, mobilă premium, biocombustibili solizi) pot revigora economia locală asigurând totodată gestionarea responsabilă a pădurilor. De exemplu, un cluster al industriei lemnului sustenabile la Sighetu Marmației, cu finanțare atât din fonduri regionale cât și de la companii, ar putea unifica activitatea producătorilor de mobilă din zonă, centre de formare în meserii tradiționale (sculptură, dulgherie) și programe de reîmpădurire pentru a garanta regenerarea resursei. UE promovează economia circulară, deci astfel de inițiative (folosirea tuturor reziduurilor lemnoase, replantare) ar putea obține sprijin financiar considerabil.

• Turism sustenabil și valorificarea patrimoniului multicultural: Nord-Vestul include destinații turistice unice: Maramureșul istoric (cunoscut pentru bisericile din lemn UNESCO și tradițiile vii), Țara Moților în Apuseni, centre urbane cu moștenire austro-ungară (Cluj, Oradea) și comunități multietnice (români, maghiari, sași, ucraineni). Investițiile pot sprijini dezvoltarea unui turism sustenabil care să pună în valoare acest patrimoniu. De pildă, finanțarea unor trasee cultural-turistice integrate: Drumul bisericilor de lemn din Maramureș, Ruta cetăților și castelelor din Bihor și Sălaj, Trasee de drumeție și cicloturism în Munții Apuseni – toate acestea pot fi realizate cu fonduri FEDR dedicate patrimoniului și turismului, în parteneriat cu consiliile județene și operatori privați (pensiuni, agenții). O atenție deosebită ar trebui acordată infrastructurii de acces către aceste zone (drumuri județene reabilitate, semnalizare turistică, centre de informare) și formării profesionale în domeniul turismului (ghizi locali, management hotelier), astfel încât comunitățile să beneficieze direct. Astfel de proiecte creează locuri de muncă locale, păstrează moștenirea culturală și promovează o imagine pozitivă a regiunii la nivel internațional.

În ansamblu, regiunile dezvoltate ale României pot acționa ca laboratoare de inovare și sustenabilitate: pilotarea noilor tehnologii, implementarea primelor aplicații ale economiei verzi și digitale, care ulterior pot fi replicate și în restul țării. Sprijinul financiar european – atât prin fondurile structurale regionale, cât și prin programe competitive (Orizont Europa, InvestEU ș.a.) – este disponibil pentru astfel de inițiative orientate spre inovare. Important este ca actorii locali (autorități, universități, firme) din Vest, Nord-Vest și București-Ilfov să colaboreze în consorții puternice, pentru a valorifica la maximum oportunitățile.

Proiecte propuse prin platforma Trade Invest și centrele regionale

Pentru a atrage capital european și a facilita parteneriatele public-privat, se propune utilizarea unei platforme naționale de promovare a investițiilor – Trade Invest – alături de centre regionale de afaceri și investiții (de exemplu, agențiile de dezvoltare regională și camerele de comerț locale). Platforma Trade Invest ar acționa ca un ghișeu unic online unde proiectele pregătite la nivel local/regional sunt prezentate investitorilor potențiali (fonduri europene, bănci de dezvoltare, firme private), similar cu modul în care platforma guvernamentală Oportunități de Finanțare UE conectează beneficiarii cu sursele de finanțare (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat platforma Oportunități de Finanțare UE). Centrele regionale ar asigura asistența tehnică și matchmaking-ul local.

Mai jos sunt enumerate câteva tipuri de proiecte concrete, cu caracter sustenabil, care ar putea fi promovate prin această platformă și rețeaua centrelor regionale, spre a obține finanțare și parteneri:

• Parcuri industriale verzi și parcuri tehnologice regionale: Proiecte de înființare a unor parcuri industriale sustenabile în zonele cu potențial (de exemplu, un parc industrial agro-tehnologic în Nord-Est sau unul axat pe componente auto electrice în Sud-Muntenia). Aceste parcuri ar integra principii verzi – clădiri eficiente energetic, energie regenerabilă proprie (panouri solare pe hale), management al deșeurilor – și ar oferi facilități investitorilor (infrastructură, conexiuni la rețele). Platforma Trade Invest le-ar putea promova către investitori strategici din UE interesați de extindere. Centrele regionale ar identifica terenurile și ar obține sprijin local (autorități, universități) pentru a oferi un pachet atractiv. Exemplu: Green Industrial Park Craiova – proiect de parc industrial pe terenul unui fost combinat, readus în circuitul economic prin PPP, care oferă facilități pentru companii din economia verde (producție de echipamente de energie regenerabilă, reciclare, vehicule electrice).

• Hub-uri de inovare digitală și centre de competențe: Proiecte de centre de inovare regională (Digital Innovation Hubs) în fiecare regiune, specializate pe sectoarele locale forte. De exemplu, un hub de agricultură inteligentă în Sud-Est (pentru tehnologii aplicate în agricultură și piscicultură), un hub de smart manufacturing în Vest (pentru automatizări industriale), un hub de tehnologii creative la Cluj etc. Aceste centre pot fi cofinanțate prin programul Europa Digitală și FEDR, dar au nevoie de parteneri privați (firme IT, companii industriale) pentru dotare și operare. Platforma Trade Invest ar putea prezenta aceste hub-uri ca oportunități de co-investiție (de exemplu, un producător IT poate investi într-un hub și beneficia de forță de muncă formată acolo). Centrele regionale ar facilita dialogul între autorități și potențialii investitori, clarificând modelul de afaceri (public-privat) al fiecărui hub.

• Proiecte de energie regenerabilă de mare amploare: România are nevoie de investiții masive în energie verde pentru a-și atinge țintele climatice. Trade Invest ar putea pune în vitrină proiecte precum: un parc eolian offshore în Marea Neagră (în parteneriat cu companii energetice europene), un lanț de parcuri fotovoltaice în sudul țării pe terenuri publice degradate, dezvoltarea de microhidrocentrale pe râurile din Nord etc. Aceste proiecte ar fi ambalate pentru investitori instituționali (bănci, fonduri de investiții în infrastructură) și ar evidenția și componenta socială (crearea de locuri de muncă în zone vulnerabile). Centrele regionale, împreună cu Ministerul Energiei, ar pregăti studii de fezabilitate și ar obține avizele preliminare, reducând riscurile pentru investitori. Un exemplu: Solar South RO – pachet de proiect care unește 10 parcuri solare de câte 50 MW în regiunea Sud-Muntenia și Sud-Est, oferit spre finanțare combinată: fonduri FEDR (pentru rețea și infrastructură) + capital privat (pentru panouri și execuție). O astfel de prezentare integrată sporește șansele de finanțare, comparativ cu proiecte disparate mici.

• Infrastructură durabilă prin PPP: România are numeroase proiecte de infrastructură (autostrăzi, căi ferate, spitale regionale, sisteme de apă-canal) pentru care fondurile UE acoperă o parte din costuri, restul necesitând fie buget de stat, fie investiții private. Platforma Trade Invest ar putea lista proiectele majore ce caută parteneriate public-privat, evidențiind schema de monetizare pentru partenerii privați (de ex., taxa de autostradă, contract de disponibilitate la un spital, tarife la utilități). Câteva exemple: Autostrada A7 Ploiești-Buzău – finanțată parțial prin PNRR, dar cu secțiuni ce pot fi operate în PPP pentru recuperarea investiției; Spitalul Regional Cluj – proiect matur, cu finanțare UE pentru construcție, dar unde un partener privat poate echipa și opera anumite servicii (radiologie, IT medical) pe termen lung. Platforma ar oferi vizibilitate internațională acestor proiecte, în timp ce centrele regionale (împreună cu unitatea centrală PPP) ar asigura pregătirea documentației și derularea licitațiilor într-un mod transparent și atractiv. Includerea acestor proiecte sub umbrela Trade Invest transmite mesajul că România este deschisă și pregătită pentru colaborare cu investitori privați în domenii de interes public.

• Dezvoltare urbană și imobiliară sustenabilă: Marile orașe (în special cele din regiunile dezvoltate, dar și reședințe de județ din regiunile mai puțin dezvoltate) pot propune proiecte de regenerare urbană și dezvoltări imobiliare smart, unde parteneriatul cu investitori e esențial. De exemplu, Cluj Innovation City – un proiect planificat de oraș pentru un nou campus high-tech și rezidențial – ar putea fi promovat pe platformă pentru a atrage dezvoltatori interesați să construiască conform unor criterii de oraș inteligent (eficiență energetică, spații verzi, mobilitate). Un alt exemplu: reconfigurarea zonei Portului Constanța (Sud-Est) pentru a integra funcțiuni urbane verzi și comerț, printr-un PPP între autoritatea portuară și investitori privați, sprijinit de fonduri UE pentru protecția coastelor și dezvoltare urbană. Trade Invest ar evidenția astfel de proiecte integrate (urbanism, mediu, business), iar centrele regionale ar facilita consultarea comunității și obținerea acordului local, aspecte cruciale pentru succesul acestor inițiative.

Implementare prin platformă și centre: Pentru ca aceste proiecte să devină realitate, centrele regionale (precum Agențiile de Dezvoltare Regională – ADR) ar acționa ca intermediari locali, identificând proiectele viabile, asistând autoritățile locale în pregătirea lor (studiu de fezabilitate, parteneriate, aprobări) și înscriindu-le pe platforma Trade Invest. Platforma, administrată la nivel național (posibil de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în cooperare cu Ministerul Economiei/Antreprenoriatului), ar oferi transparență și acces către rețeaua europeană de investitori. Prin conectarea la portalurile europene (cum este portalul Comisiei Funding & Tenders) și la rețeaua de oficii comerciale ale României în străinătate, Trade Invest ar putea promova oportunitățile de investiții din România la scară largă (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat platforma Oportunități de Finanțare UE).

În plus, centrele regionale ar organiza forumuri de investiții locale (în colaborare cu Trade Invest), unde proiectele propuse sunt prezentate direct potențialilor finanțatori și parteneri. Deja Consiliul Național al IMM-urilor și ADR-urile au început inițiative de tipul “Invest in Romania” în diverse județe, cu sprijinul băncilor și al autorităților (Invest in Romania – IMM România – cnipmmr), ceea ce ar putea fi extins sub umbrela unitară a Trade Invest. Astfel, investițiile sustenabile – de la un parc eolian la un spital regional sau un centru IT – ar beneficia de o platformă integrată de promovare și matchmaking, crescând șansele ca fondurile europene să fie accesate rapid și complet, în parteneriat cu mediul privat.

Concluzii

Sustenabilitatea dezvoltării economice a României depinde de capacitatea de a direcționa fondurile și investițiile către sectoarele și regiunile cu cel mai mare impact. Analiza de față a evidențiat că România are atât puncte forte (resurse, industrie diversificată, capital uman) care pot fi catalizatori ai creșterii verzi și inteligente, cât și vulnerabilități (infrastructură, disparități, lipsa de inovare) ce trebuie urgent adresate. Uniunea Europeană oferă un cadru financiar generos și priorități clare – tranziția verde, digitalizarea, incluziunea – în care România trebuie să se înscrie prin proiecte strategice. Regiunile mai puțin dezvoltate, precum Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, au nevoie de investiții în infrastructură, energie regenerabilă, agricultură sustenabilă și dezvoltare locală pentru a recupera decalajele, în timp ce regiunile avansate (București-Ilfov, Vest, Nord-Vest) trebuie să devină motoare ale inovării și competitivității prin proiecte de înaltă tehnologie și orașe inteligente.

Instrumente precum platforma națională Trade Invest și centrele regionale de investiții pot facilita materializarea acestor proiecte, asigurând colaborarea între sectorul public, investitorii privați și finanțatorii europeni. Cu o viziune strategică și mobilizarea tuturor actorilor (guvern, autorități locale, mediul de afaceri, comunitate), România poate transforma oportunitatea fondurilor europene în investiții sustenabile pe termen lung, care să-i fortifice economia, să îmbunătățească viața cetățenilor și să o plaseze ferm pe traiectoria dezvoltării durabile în cadrul Uniunii Europene.

Surse: Comisia Europeană, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Eurostat, Agențiile de Dezvoltare Regională, analize Coface, rapoarte media de specialitate. (Vezi referințele inline pentru detalii și date specifice.) (Inforegio – Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027)