SUSTAINABLE LEADERSHIP ACADEMY

Tinerii cu vârste între 14 și 25 de ani sunt considerați esențiali în promovarea dezvoltării durabile și a unei societăți incluzive. În Uniunea Europeană, numeroase programe îi încurajează să devină lideri responsabili, oferindu-le cunoștințe și instrumente pentru a face față provocărilor globale precum schimbările climatice și inegalitățile sociale. Atât la nivel comunitar, cât și național, sustenabilitatea este o prioritate integrată în agendele publice, iar inițiativele pentru tineret reflectă acest lucru prin școli de vară, cursuri de formare, programe de mentorat, ateliere practice și voluntariat – toate menite să dezvolte abilități de leadership și conștiință ecologică. 

La nivelul Uniunii Europene există cadre de finanțare și rețele care sprijină direct implicarea tinerilor în proiecte de leadership și sustenabilitate. Programul Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate sunt motoare principale, oferind finanțare pentru schimburi de tineri, traininguri și voluntariat în domenii precum incluziunea socială, educația ecologică și participarea civică. De pildă, un curs internațional online desfășurat sub egida Erasmus+ în 2021 a abordat tematica schimbărilor climatice și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU prin metode de educație non-formală, dezvoltând atitudini și competențe de leadership în rândul participanților și încurajând inițierea de proiecte comunitare sustenabile (SALTO-YOUTH – European Training Calendar – Youth Leadership for Sustainable Development). Astfel de inițiative stimulează colaborarea între organizații și tineri din diferite țări și pun bazele unor parteneriate pentru viitoare proiecte de tineret axate pe dezvoltare durabilă.

Pe lângă programele UE, există rețele pan-europene și organizații non-guvernamentale care catalizează leadershipul tinerilor. Young European Leadership (YEL), de exemplu, este o organizație non-profit care conectează tineri profesioniști și studenți cu factorii de decizie și experții, organizând evenimente și simulări (precum Youth 7, Youth 20 sau delegații la COP) unde tinerii pot discuta politici europene și globale. Prin conferințe, seminare și traininguri, YEL îi ajută pe tineri să abordeze probleme majore – de la politică și economie la sustenabilitate – promovând engagement-ul civic și participarea acestora la procesele decizionale de la nivel local, național și european (Young European Leadership – Empowering Tommorow’s Leaders To Shape Europe’s Future). De asemenea, forumuri precum Parlamentul European al Tinerilor sau Evenimentul European de Tineret (EYE) oferă platforme unde mii de tineri europeni propun idei pentru un viitor sustenabil al continentului.

Și sectorul privat susține inițiative de leadership pentru tineri în Europa. Un exemplu notabil este programul Schools for Female Leadership in the Digital Age organizat de European Leadership Academy, care constă în școli de vară intensive dedicate tinerelor din toate colțurile Europei. În vara 2025, de pildă, o astfel de academie în Finlanda a reunit tinere talentate (selectate de un juriu independent) într-un program transformativ, cu burse integrale, axat pe dezvoltarea competențelor de lider necesare pentru o Europă digitală inclusivă și sustenabilă (European Leadership Academy ). Participantele iau parte la ateliere și mentorat alături de experți, vizând atât abilități digitale, cât și conștientizarea impactului social și de mediu al tehnologiei. Acest exemplu ilustrează cum inițiativele sprijinite de sectorul corporate pot completa eforturile publice, punând accent pe formarea unei noi generații de lideri responsabili.

Programe în Europa Centrală și de Est

Polonia

În Polonia se desfășoară programe importante care îmbină leadershipul tinerilor cu educația pentru sustenabilitate. Un exemplu instituțional este Consiliul Tinerilor pentru Climă de pe lângă Ministerul Climei și Mediului, creat în 2020 ca organ consultativ oficial. Acest consiliu reunește 32 de membri tineri (15–26 de ani), desemnați pe mandate de doi ani, care contribuie la politicile naționale de mediu (). Ei se concentrează pe educația climatică a tinerilor, tranziția energetică și comunicarea privind schimbările de mediu, membrii consiliului având și rolul de a oferi opinii pe marginea proiectelor de acte normative ale ministerului (). Prin această structură, guvernul polonez implică direct tinerii în procesul decizional legat de sustenabilitate, sporind participarea lor civică și conștientizarea impactului politicilor de mediu.

Pe lângă inițiativele guvernamentale, organizațiile non-profit și proiectele internaționale joacă un rol major. Programul Youth Leadership for Emerging Future (YLEF), derulat în 2024 de Ashoka Polonia cu sprijinul Humanitarian Leadership Academy și Save the Children, este o astfel de inițiativă regională. YLEF a reunit 40 de tineri inovatori din Polonia, Cehia, Ucraina și Slovacia, oferindu-le training și mentorat pentru a-și dezvolta propriile proiecte cu impact social în comunitățile lor (Imagine the Future: Youth Leading the Way | closing event of the Youth Leadership Programme in Eastern Europe – Humanitarian Leadership Academy). Pe parcursul programului, participanții – selectați pentru potențialul lor de changemakers – au colaborat în echipe internaționale și au implementat patru proiecte pilot, dobândind competențe de leadership, management de proiect și lucru în rețea. Astfel de programe întăresc leadership-ul progresiv al tinerilor în societate, abordând sustenabilitatea nu doar în termeni ecologici, ci și ca justiție socială și reziliență comunitară.

La nivel local, în Polonia se organizează și tabere educative orientate spre dezvoltarea personală a tinerilor. De pildă, Fundația Euroweek (cu sediul în Bystrzyca Kłodzka) derulează de mulți ani programe de tip școală de lideri pentru elevi. Acestea implică voluntari internaționali care facilitează activități interactive cu participanții: jocuri de team-building, energizere, prezentări despre diferite țări și culturi, dans, ateliere de creativitate și dezvoltare de life skills (Opportunity detail page | European Youth Portal). Tinerii polonezi au astfel ocazia să își exerseze abilitățile de comunicare în limba engleză, să își dezvolte încrederea de sine și spiritul de echipă, fiind inspirați spre leadership și toleranță interculturală. Programul Euroweek este susținut inclusiv prin voluntari ai Corpului European de Solidaritate, ceea ce evidențiază colaborarea dintre ONG-uri locale și instrumentele de sprijin ale UE. Prin asemenea inițiative, valorile sustenabilității (în sensul de dezvoltare a comunității și cetățenie activă) sunt transmise unei noi generații de tineri lideri.

Ungaria

În Ungaria, organizațiile de tineret și spațiile comunitare joacă un rol-cheie în formarea viitorilor lideri preocupați de mediu. Un exemplu inovator este Bolygó, un hub comunitar pentru tineri în Budapesta, creat special ca răspuns la eco-anxietatea resimțită de generația tânără. Bolygó se definește ca un spațiu deschis tuturor, unde tinerii pot înțelege mai profund problemele de mediu și sociale cu ajutorul specialiștilor din diverse domenii și pot acționa concret pentru un viitor mai bun. Aici, cauzele de bază ale crizei climatice și ale problemelor societale sunt explorate științific și discutate liber, iar participanții sunt îndrumați cum să facă schimbări conștiente în viața cotidiană și să se implice civic (Bolygó – a Community Space for Youth in Hungary – Planet One). Prin ateliere practice (ex. producere de podcast-uri de mediu în colaborare cu Greenpeace, traininguri de comunicare, dezbateri între tineri și experți), Bolygó ajută tinerii să dobândească competențe de lideri (organizare, exprimare publică, spirit critic) și să se conecteze într-o comunitate activă, transformând îngrijorarea legată de mediu în acțiune colectivă pozitivă (Bolygó – a Community Space for Youth in Hungary – Planet One) (Bolygó – a Community Space for Youth in Hungary – Planet One). Inițiativa este susținută de organizația Planet One și exemplifică modul în care spațiile urbane pot fi folosite pentru a stimula leadershipul tinerilor în direcția sustenabilității locale.

Tot în Ungaria, ONG-urile de tineret au integrat puternic dimensiunea sustenabilității în programele lor educaționale. De exemplu, Youth Bridges Budapest este o organizație neguvernamentală care sprijină tinerii în a face față provocărilor secolului XXI, derulând proiecte de mobilitate, voluntariat și formare non-formală. Printre tematicile centrale abordate în activitățile YBB se numără antreprenoriatul social și cetățenia activă, dar și stilul de viață sustenabil și conștientizarea de mediu (Youth Bridges Budapest). Obiectivele declarate ale organizației includ dezvoltarea competențelor și soft skills-urilor tinerilor, promovarea incluziunii sociale, implicarea în comunitate și crearea unei culturi a valorilor într-o lume în schimbare, inclusiv în spațiul digital (Youth Bridges Budapest). Prin proiecte susținute de Erasmus+ (căci YBB este activă în Parteneriate strategice și schimburi internaționale), tinerii maghiari au oportunitatea să participe la ateliere despre protecția naturii, sănătate mintală și reziliență, activism ecologic sau educație digitală (Youth Bridges Budapest). Acest mix de subiecte arată o abordare holistică: formarea de lideri tineri care să fie competenți profesional, responsabili social și preocupați de mediu. În plus, colaborarea YBB cu rețele europene asigură transferul de bune practici între Ungaria și alte state membre.

Bulgaria

Și în Bulgaria se remarcă o serie de inițiative menite să împuternicească tinerii ca agenți ai schimbării durabile. Două ONG-uri fondate recent, New Sustainable Generation (NSG) și Youth for Development and Sustainable Goals (YDSG), ilustrează activismul verde al tinerilor bulgari. NSG, creată de un grup de formatori și facilitatori experimentați, și-a asumat misiunea de a contribui la obiectivul Europei de a deveni neutră climatic până în 2050, mobilizând generația tânără în protejarea mediului. Organizația promovează educația despre economia verde și protecția naturii, implicând direct tinerii și adulții în activitățile sale, astfel încât aceștia să capete cunoștințe și încredere în planificarea și implementarea propriilor inițiative pentru un viitor sustenabil (New Sustainable Generation | European Youth Portal). Prin proiectele NSG se pun bazele unor comunități informate care acționează local pentru a reduce poluarea, a proteja biodiversitatea și a sprijini strategii europene precum Green Deal-ul sau Strategia UE pentru Biodiversitate. De asemenea, NSG facilitează schimbul de experiență cu organizații ecologiste din străinătate, conectând tinerii bulgari la rețele internaționale de dezvoltare durabilă.

La rândul său, Fundația YDSG (înființată în 2023 la Varna de un grup de tineri lideri cu experiență în educația non-formală) se axează pe consolidarea capacităților lucrătorilor de tineret și voluntarilor, urmărind implicarea activă a tinerilor în viața societății. YDSG pune accent pe incluziunea persoanelor cu oportunități reduse și pe voluntariat, având convingerea că tinerii empow-er-izați pot produce schimbări sustenabile în lume, începând cu propriile comunități (SALTO-YOUTH – Otlas – Youth for Development and Sustainable Goals). Printre direcțiile de acțiune ale YDSG se numără: promovarea practicilor eco-friendly în rândul populației și al autorităților, creșterea nivelului de informare despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDGs) și concepte precum economia circulară și permacultura, precum și stimularea acțiunilor concrete împotriva schimbărilor climatice. Fundația militează pentru ca vocea tinerilor să fie auzită de decidenți, reprezentând interesele generației tinere în dialogul pe teme socio-ecologice. De asemenea, promovează green entrepreneurship și inovarea socială în rândul tinerilor europeni. Activitățile acestor organizații – de la seminarii și campanii de conștientizare, la proiecte de voluntariat local – evidențiază modul în care tinerii din Bulgaria sunt implicați direct atât în educația pentru sustenabilitate, cât și în exerciții de leadership comunitar. Multe dintre proiecte sunt susținute prin fonduri Erasmus+ sau parteneriate europene, ceea ce asigură sustenabilitatea financiară și schimbul de cunoștințe.

Republica Moldova

Deși Republica Moldova nu este (încă) stat membru UE, tinerii de aici beneficiază de inițiative susținute de parteneri europeni sau internaționali, aliniate obiectivelor europene de implicare a tinerilor în viața comunității și protecția mediului. Organizația EcoVisio este un actor central în acest sens, desfășurând în ultimii ani programe educative ce îmbină leadership-ul cu sustenabilitatea pentru tinerii din mediul rural și urban. Un exemplu este programul YES – Youth Empowerment Summer, derulat în 2020 în colaborare cu Corpul Păcii (Peace Corps) Moldova. În cadrul YES, 27 de echipe locale (formate din doi adolescenți și un mentor adult – profesor, bibliotecar etc.) din diverse comunități au parcurs timp de două luni un curs de formare online, participând la 10 sesiuni interactive (YES Program – EcoVisio – A sustainable vision for Moldova). Trainingul a fost susținut de experți naționali și a acoperit teme variate – de la dezvoltarea tineretului, utilizarea tehnologiilor informaționale și a social media, la egalitate de gen, drepturile omului, democrație și implicare civică. Scopul principal a fost ca tinerii și adulții din echipe să dobândească cunoștințe și abilități practice pentru a mobiliza alți membri ai comunității în rezolvarea unei nevoi locale identificate de ei. În urma instruirii, 44 de tineri (inclusiv peste 20 din medii vulnerabile) și 27 de adulți și-au sporit capacitatea de a iniția proiecte comunitare bazate pe service learning, pregătind astfel terenul pentru acțiuni concrete în localitățile lor.

Continuarea naturală a fost implementarea de către echipele YES, cu mentorat din partea EcoVisio, a unor mini-proiecte comunitare în perioada august-octombrie 2020. Cel puțin 20 de proiecte locale au prins viață, având tinerii în rol de coordonatori – de la îmbunătățirea parcurilor publice și organizarea de seri de film caritabile, până la campanii de ecologizare și reciclare (YES Program – EcoVisio – A sustainable vision for Moldova). De exemplu, un grup de adolescenți din satul Cociulia a participat activ la ședința consiliului local, reușind să obțină sprijinul primarului pentru instalarea de coșuri de gunoi pe străzile satulu. Alt grup, din satul Volintiri, a derulat proiectul „Sat curat – oameni sănătoși”, prin care au promovat reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor și înfrumusețarea comunității. Tinerii au organizat ateliere de confecționare de sacoșe din blugi vechi și ghivece din sticle de plastic, au strâns remorci întregi de PET-uri de la groapa de gunoi pentru a le trimite la reciclare (obținând și fonduri modeste pe care le-au reinvestit), iar cu banii strânși din donații locale au plantat trandafiri și au construit bănci din cauciucuri reciclate pentru parcul satului. Aceste acțiuni i-au ajutat pe tineri să experimenteze leadershipul prin serviciu în folosul comunității, dezvoltându-și abilitățile organizaționale și simțul responsabilității civice. Programul YES a condus și la crearea a 16 cluburi de tineret locale (YES & HAI Clubs) care să asigure continuitatea inițiativelor, rețeaua permițând tinerilor activi din diferite zone să facă schimb de idei și resurse pentru activism local. Succesul programului se datorează unui parteneriat internațional (finanțare Peace Corps/USAID pentru prima etapă și sprijin logistic), combinat cu expertiza unei organizații locale, ilustrând sinergia dintre know-how-ul global și acțiunea locală.

Un alt exemplu din Moldova este proiectul „Future Local Leaders” (2018), organizat de inițiativa Hai Moldova împreună cu EcoVisio, cu finanțare de la Ambasada SUA. Acest program a fost conceput special pentru a dezvolta abilitățile de leadership ale tinerilor și a oferi cunoștințe de bază despre managementul deșeurilor și dezvoltarea durabilă, adresându-se tinerilor din toate regiunile țării (Future Local Leaders – EcoVisio – A sustainable vision for Moldova). În cadrul proiectului au avut loc patru traininguri intensive la Centrul de instruire EcoVisio din Rîșcova, trei dintre ele desfășurate în august 2018, reunind 72 de adolescenți din 25 de raioane ale Moldovei (inclusiv Transnistria). Pe lângă sesiunile teoretice și practice despre leadership și gestionarea deșeurilor, participanții au fost pregătiți pentru un “test” inedit: organizarea Zilei Mondiale a Curățeniei 2018 (15 septembrie) în localitățile lor. Cu sprijinul formatorilor, tinerii și-au elaborat strategii de mobilizare a comunității locale, implicând administrația publică, ONG-uri, sectorul privat și instituții educaționale în campania de curățenie. Rezultatele au fost impresionante – datorită acestor tineri lideri, Ziua Națională de Curățenie 2018 în Moldova a angrenat 77.000 de voluntari din întreaga țară. Programul a creat totodată o rețea națională de ambasadori Hai Moldova, asigurând că acești tineri rămân implicați și după finalizarea trainingurilor, acționând ca nucleu pentru viitoare inițiative ecologice. Future Local Leaders demonstrează impactul pe care îl poate avea investiția în tineri: combinând educația privind sustenabilitatea cu exerciții practice de leadership, proiectul a dus la rezultate concrete de mediu și la consolidarea spiritului civic în rândul noii generații.

Exemple din Europa de Vest

Statele din Europa de Vest oferă, la rândul lor, exemple valoroase de programe care formează tineri lideri preocupați de sustenabilitate. Multe țări vest-europene au înființat consilii ale tinerilor pe probleme de climă sau dezvoltare durabilă, integrate în structurile de guvernanță, similar celui din Polonia. De exemplu, Consiliul Tinerilor pentru Climă din Țările de Jos (Nederlandse Jongerenklimaatraad) a fost înființat în 2020 ca organ consultativ pe lângă Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor. Acest consiliu include ~20 de membri activi cu vârste între 15 și 27 de ani (deschis oricui sub 30 de ani), care oferă recomandări privind politicile de mediu ale guvernului olandez (). Prin intermediul consiliului, tinerii participă la consultări publice, conferințe și dezbateri tematice și colaborează cu factorii de decizie, asigurându-se că perspectiva generației lor este luată în considerare în planificarea acțiunilor climatice. Acest model de platformă de cooperare între tineri, autorități și ONG-uri a fost preluat și de alte țări vestice – de pildă, Danemarca are un Consiliu al Tinerilor pentru Climă înființat încă din 2019, cu 14 membri (18–28 ani) care consiliază Ministerul Energiei și al Climei și se implică intens în dezbateri publice și educație climatică. Astfel de organisme formalizează rolul tinerilor ca parteneri de dialog în elaborarea politicilor de sustenabilitate, subliniind abordarea europeană incluzivă.

La nivel local, orașele vest-europene creează spații educative dedicate tinerilor în spiritul sustenabilității. Un exemplu remarcabil este Academia de Climă din Paris (L’Académie du Climat), o inițiativă a Primăriei Parisului. Lansată oficial în 2021 (într-o clădire istorică reamenajată), Academia de Climă funcționează ca un centru viu de învățare și implicare pentru tineri, având misiunea de a-i forma pe aceștia ca cetățeni conștienți și activi în lupta împotriva schimbărilor climatice. Spațiul oferă informații, resurse și găzduiește ateliere practice variate, de la ateliere culinare cu ingrediente locale și sesiuni DIY (do-it-yourself) de reparații sau reciclare creativă, până la cursuri de grădinărit urban și educație ecologică în școli (Attracting and retaining youth in the EU’s regions and cities | European Week of Regions and Cities). Tinerii pot participa liber la aceste activități, pot propune proiecte și pot folosi infrastructura pentru propriile inițiative verzi. Academia facilitează, de asemenea, întâlnirea tinerilor cu experți și lideri din domeniul dezvoltării durabile, creând un forum de dialog intergenerațional. Această abordare integrată – educație non-formală într-un cadru instituțional local – a atras atenția ca bună practică europeană, Parisul demonstrând cum poate fi stimulată participarea și leadership-ul tinerilor la nivel urban prin oferirea de spații dedicate și gratuite pentru aceștia. În contextul în care orașele joacă un rol tot mai important în tranziția verde, implicarea tinerilor în planificarea urbană durabilă (de ex. consultări pentru transport alternativ, amenajarea de spații verzi comunitare, evenimente culturale eco-friendly) devine esențială – iar inițiative ca Academia de Climă arată calea de urmat.

Nu în ultimul rând, multe inițiative vest-europene scot în evidență dimensiunea internațională a leadershipului tinerilor în domeniul sustenabilității. Rețelele de tineri din Vest se conectează la mișcări și proiecte globale, oferindu-le oportunități de afirmare pe scena internațională. De exemplu, European Youth Parliament for Water (EYPW) este o platformă care, încă din 1998, a implicat tineri din toată Europa (inclusiv vest-europeni) în promovarea managementului durabil al apei și a acționat ca un incubator de proiecte și politici pe această temă (European Youth Gather in Hungary to Address Water and …). La fiecare doi ani, EYPW reunește delegați din zeci de țări pentru a dezbate probleme legate de apă, schimbând idei cu experți și prezentând recomandări factorilor de decizie. Un alt exemplu: rețeaua SDSN Youth (brațul de tineret al Sustainable Development Solutions Network, susținută de ONU) are filiale active în țări vestice (precum SDSN Youth Spania, Italia, Franța, Germania), mobilizând mii de tineri în acțiuni legate de implementarea Agendei 2030. Prin inițiative precum Local Pathways Fellowship sau Global Schools Program, acești tineri lideri vest-europeni colaborează cu colegi de pe glob pentru a aduce soluții inovatoare la provocările dezvoltării durabile și pentru a influența politicile publice (SDSN Youth and SDSN Bulgaria launch New Youth Network). Astfel, leadershipul tinerilor vest-europeni se manifestă și prin diplomație civică – reprezentând vocea generației lor în forumuri internaționale (de la conferințe climatice COP la summituri G20 Youth) și implementând proiecte acasă inspirate din tendințe globale.

Pe întreg cuprinsul Uniunii Europene și al țărilor partenere, găsim o paletă bogată de academii și inițiative care promovează leadershipul și sustenabilitatea în rândul tinerilor de 14–25 de ani. Fie că este vorba de tabere educaționale, cursuri de formare online/offline, mentorat și schimb de experiență, workshop-uri tematice sau consilii consultative ale tinerilor, toate aceste programe au în comun obiectivul de a dezvolta competențele tinerilor și de a-i angaja în comunitate. Ele abordează sustenabilitatea în sens larg – de la protecția mediului (climă, biodiversitate, gestionarea deșeurilor) la coeziunea socială și inovația socială – evidențiind legătura strânsă dintre un leadership eficient și dezvoltarea durabilă. Tinerii participanți își îmbunătățesc abilitățile de comunicare, organizare, gândire critică și lucru în echipă, devin mai conștienți de responsabilitatea lor civică și se implică în acțiuni concrete (plantări, ecologizări, proiecte sociale sau antreprenoriale) care aduc beneficii comunităților lor. Astfel, aceste inițiative formează o generație de lideri emergenți care înțeleg valorile sustenabilității și pot acționa ca multiplicatori ai acestor valori în societate.

Actorii implicați în derularea programelor sunt diverși, ceea ce asigură o abordare multifaceted: instituții publice (ministere ale tineretului sau mediului, autorități locale precum Primăria Parisului) care creează mecanisme de participare a tinerilor; ONG-uri locale și internaționale (ex: EcoVisio, Ashoka, YEL, NSG, YDSG) care aduc expertiză și entuziasm în lucrul direct cu tinerii; universități și institute care contribuie cu know-how educațional; rețele susținute de UE (SALTO, Portalul European pentru Tineret, Corpul European de Solidaritate) care facilitează cooperarea transfrontalieră; și chiar companii private sau fundații corporative dispuse să investească în programe de leadership al tinerilor ca parte a responsabilității sociale. În consecință, și sursele de finanțare sunt mixte: fonduri europene (granturi Erasmus+, ESC etc.) acoperă o parte însemnată a proiectelor de tineret (SALTO-YOUTH – European Training Calendar – Youth Leadership for Sustainable Development); în paralel există finanțare guvernamentală națională sau locală (cum e sprijinul ministerelor de resort în Polonia, Danemarca sau al municipalităților precum Parisul), precum și sprijin din partea organizațiilor internaționale (de ex. Ambasada SUA în Moldova a finanțat programe de lideri locali (Future Local Leaders – EcoVisio – A sustainable vision for Moldova), ONU și organizațiile sale oferă granturi pentru rețelele SDSN Youth etc.). Multe inițiative atrag și parteneriate cu sectorul privat – fie sub formă de sponsorizări directe (cum este cazul academiilor de leadership susținute de companii din tech), fie ca parteneriate în natură (mentori din mediul de afaceri, dotări materiale ș.a.). Acest ecosistem complex de actori și finanțatori a permis extinderea programelor de leadership pentru tineri în aproape toate statele UE, adaptate contextului local dar împărtășind aceleași principii de bază.

În ansamblu, academiile și inițiativele europene dedicate leadershipului și sustenabilității în rândul tinerilor demonstrează o viziune pe termen lung: investiția în educația non-formală a tinerilor și în implicarea lor civică generează nu doar liderii de mâine, ci și schimbări pozitive imediate în comunități. Prin intermediul acestor programe, ideile conturate în documentele de strategie și viziune (precum cele furnizate de utilizator în context național) își găsesc reflectarea practică într-un context european – regăsim concepte precum dezvoltare durabilă, leadership etic, competențe transversale, implicare comunitară și egalitate de șanse implementate efectiv în proiecte active. Tinerii Europei Centrale și de Est se bucură de tot atâtea oportunități de formare și afirmare precum cei din Vest, datorită programelor sprijinite de UE și schimburilor de bune practici regionale. Continuând pe această direcție, Uniunea Europeană își cultivă o generație tânără capabilă să conducă societatea spre un viitor mai sustenabil, mai echitabil și mai prosper, atât pe plan local, cât și global.

Referințe

Scroll to Top