Prezentăm o analiză comparativă a abordărilor din partea vecinilor noștri: Republica Moldova, Bulgaria, Polonia și Ungaria, evidențiind metodologiile de măsurare a progresului comunităților locale, instrumentele dezvoltate pentru implementarea ODD și exemple de bune practici. Fiecare secțiune națională este urmată de un tabel sinoptic și de concluzii cu recomandări pentru România.

Republica Moldova

Republica Moldova și-a aliniat strategia națională de dezvoltare durabilă la Agenda 2030 prin adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, care incorporează obiectivele ODD. Metodologia de monitorizare se bazează pe seturi de indicatori naționalizați ODD, adaptați contextului național. Totuși, există provocări semnificative în ceea ce privește datele: aproximativ o pătrime din indicatorii naționali ODD nu dispun de date, iar peste 30% nu au date suficient de detaliate (ex. pe plan local) (Republic of Moldova .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Această lacună îngreunează evaluarea progresului local și evidențiază necesitatea de a îmbunătăți sistemul de monitorizare și de a colecta date dezagregate pe regiuni și comunități.

Mecanisme instituționale și de raportare: Implementarea ODD în Moldova este coordonată la nivel central, cu implicarea ministerelor de linie și sprijinul partenerilor internaționali (precum ONU și UE). În 2020, Moldova a prezentat primul Raport Național Voluntar (VNR) privind ODD, proces în care au fost consultați actori multipli. S-a subliniat importanța parteneriatelor cu autoritățile locale, societatea civilă și sectorul privat, astfel încât „toate categoriile de oameni să participe la implementarea ODD” (Republic of Moldova .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Autoritățile publice locale, reunite în Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), colaborează cu Guvernul și partenerii de dezvoltare pentru a localiza ODD, de exemplu integrând țintele ODD în strategiile locale de dezvoltare socio-economică.

Instrumente pentru implementarea locală a ODD: În Moldova au fost dezvoltate ghiduri și instrumente metodologice cu sprijinul ONU, menite să ajute administrațiile locale să alinieze planurile locale la Agenda 2030. De asemenea, Biroul Național de Statistică a început să integreze indicatori ODD în sistemul statistic național, facilitând monitorizarea unor indicatori la nivel de raioane (unde datele sunt disponibile). Platforme digitale dedicate raportării locale a ODD sunt în stadiu incipient – în lipsa unei platforme naționale publice exclusiv pentru ODD, datele privind progresul sunt comunicate prin rapoarte periodice și portaluri de date statistice. Parteneriatele instituționale includ inițiative pilot în comunități (susținute de PNUD și alte agenții) pentru monitorizarea participativă a progresului (ex. consultări locale, „scorecard”-uri comunitare pentru servicii publice) ca bune practici de implicare a cetățenilor.

Bune practici în Moldova: O abordare remarcabilă a fost accentul pus pe incluziune și parteneriate locale în implementarea ODD. În procesul VNR 2020, Moldova a implicat activ autoritățile locale și comunitățile, recunoscând că realizarea ODD necesită efortul comun al tuturor actorilor, de la nivel național la local (Republic of Moldova .:. Sustainable Development Knowledge Platform). De asemenea, s-au înființat structuri consultative (platforme de dialog) unde reprezentanți ai administrației publice locale, ai mediului academic și ONG-urilor discută periodic stadiul implementării Agendei 2030 și propun măsuri de accelerare la nivel local. Un exemplu concret îl constituie parteneriatul dintre Guvern și autoritățile locale pentru localizarea țintelor privind energiea regenerabilă și eficiența energetică într-un raion pilot, unde indicatorii de consum energetic și emisii sunt urmăriți anual și raportați central, constituind un model de monitorizare locală ce poate fi extins și în alte domenii.

Bulgaria

Bulgaria tratează dezvoltarea durabilă ca o prioritate guvernamentală majoră, integrând Agenda 2030 în planificarea strategică națională. Documentul-cadru este Programul Național de Dezvoltare „Bulgaria 2030”, care urmează să ghideze politicile până în 2030. Acest program definește 13 priorități naționale grupate în 5 domenii de dezvoltare (ex.: „Bulgaria Inovativă și Inteligentă”, „Bulgaria Verde și Sustenabilă” etc.), fiecare prioritate fiind corelată explicit cu anumite ODD și având seturi de indicatori de monitorizare specific dezvoltate (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Această abordare asigură coerența obiectivelor locale cu țintele ODD, permițând evaluarea clară a progresului pe fiecare prioritate strategică.

Metodologii de măsurare și platforme digitale: Pentru a urmări implementarea ODD la nivel național și local, Bulgaria se bazează pe date statistice solide și instrumente digitale inovatoare. În 2019, Institutul Național de Statistică (NSI) al Bulgariei a lansat Monitorstat – o platformă web pentru monitorizarea progresului către ODD (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Aceasta conține toți indicatorii din cadrul UE (Eurostat) pentru ODD, precum și numeroși indicatori din cadrul global al ODD, oferind o bază de date comprehensivă. Monitorstat permite vizualizarea tendințelor și compararea indicatorilor, uneori până la nivel regional și de județ (acolo unde datele sunt disponibile), facilitând astfel măsurarea progresului în comunități locale. Bulgaria recunoaște importanța datelor pentru măsurarea progresului durabil (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform), iar Monitorstat este o bună practică ce crește transparența și accesul public la informațiile despre ODD.

Mecanisme instituționale și raportare locală: Coordonarea implementării Agendei 2030 în Bulgaria se realizează printr-o abordare de tip „guvern integrat”. Consiliul de Miniștri este responsabil de adoptarea politicilor cadru (precum Bulgaria 2030), iar un mecanism național de coordonare a ODD urmează să fie instituit în cadrul puterii executive (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Scopul acestuia va fi monitorizarea implementării ODD, asigurarea dialogului coordonat între instituții și elaborarea de politici sustenabile, cu implicarea actorilor locali și a societății civile. La nivel local, municipalitățile din Bulgaria își elaborează strategii proprii de dezvoltare, iar multe au început să integreze țintele ODD relevante (ex. orașe care vizează ODD 11 – „Orașe și comunități durabile” – în planurile de urbanism și mediu). Asociația Națională a Municipalităților din Bulgaria (NAMRB) colaborează cu guvernul central pentru a asigura că vocea autorităților locale este auzită în procesul de implementare și raportare a ODD. În 2020, Bulgaria și-a prezentat Voluntarily National Review (VNR) la ONU, proces în care a implicat multiple părți interesate, inclusiv nivelul local: autorități locale, tineri, ONG-uri, sectorul privat și grupuri vulnerabile au contribuit cu inițiative și feedback (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). De asemenea, guvernul a derulat o consultare publică online prin portalul oficial, pentru a colecta opinii de la cetățeni și comunități locale privind prioritățile de dezvoltare (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform).

Instrumente de sprijin pentru implementarea locală: Bulgaria a dezvoltat sau folosit o serie de instrumente menite să faciliteze munca autorităților locale în atingerea ODD. Pe lângă Monitorstat, merită menționate ghidurile metodologice elaborate de ministere (ex. Ministerul Dezvoltării Regionale) care explică modul de aliniere a planurilor de dezvoltare municipală la obiectivele Bulgaria 2030 și ODD. Totodată, există platforme de partajare a bunelor practici – de exemplu, portalul NAMRB prezintă studii de caz din primării care au implementat cu succes proiecte sustenabile (energie verde, managementul deșeurilor, incluziune socială etc.), servind drept inspirație pentru alte comunități. La nivel financiar, unele fonduri europene structurale au fost orientate către proiecte locale ce contribuie la ODD, Bulgaria reușind astfel să creeze o legătură între finanțarea UE și realizarea Agendei 2030 la nivel local.

Bune practici în Bulgaria: Un exemplu notabil este însuși Monitorstat, platforma națională de indicatori ODD, considerată o practică inovatoare de transparență și monitorizare digitală a progresului (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). De asemenea, Bulgaria excelează prin faptul că și-a calibrat noua strategie națională (Bulgaria 2030) direct pe ODD, asigurând indicatori specifici pentru fiecare prioritate (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform) – o abordare strategică integrată ce poate servi drept model. În ceea ce privește implementarea locală, municipii precum Gabrovo și Burgas au fost recunoscute pentru eforturile lor în domeniul dezvoltării durabile (Gabrovo a investit masiv în eficiența energetică și economie circulară, iar Burgas în transport public sustenabil), aliniindu-și acțiunile la ODD 7, 11 și 12. Astfel de inițiative locale au fost evidențiate și în VNR-ul Bulgariei, care a inclus exemple concrete de la nivel local în atingerea țintelor (dovedind angajamentul guvernului de a prezenta realizările comunităților) (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform).

Polonia

Polonia a integrat puternic Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în planificarea sa strategică națională prin Strategia pentru Dezvoltare Responsabilă (SOR), adoptată în 2017. Această strategie – concepută ca noul model de dezvoltare al Poloniei – este în coerență directă cu Agenda 2030, la nivel de obiective, arii prioritare și indicatori (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Practic, obiectivele SOR acoperă cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (social, economic, mediu), iar pentru fiecare direcție strategică din SOR există o corespondență cu ODD relevante și indicatori măsurabili. De exemplu, SOR pune accent pe incluziunea socială (aliniat cu ODD1, ODD10), pe inovare economică (ODD8, ODD9) și pe protecția mediului (ODD6, ODD11, ODD12, ODD15) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform), asigurând astfel că prin implementarea strategiei naționale se fac progrese concomitent și spre țintele globale.

Metodologii de măsurare și indicatori locali: Monitorizarea progresului ODD în Polonia este realizată în principal de Statisticile Poloniei (GUS), care colectează și raportează date pentru indicatorii naționali ODD. Datorită integrării ODD în SOR, sistemul de indicatori al strategiei naționale include și indicatorii de sustenabilitate, permițând urmărirea unitară a progresului. Coerența dintre indicatorii SOR și cei ai Agendei 2030 este considerată o bună practică, deoarece evită dublarea raportărilor și oferă un set clar de măsurători comune (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Multe dintre aceste date sunt defalcate teritorial – Polonia promovează o dezvoltare „sensibilă social și teritorial”, asigurându-se că beneficiile creșterii economice ajung la toți, indiferent de regiune (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Astfel, indicatorii socio-economici (ex. șomaj, venit mediu, acces la servicii) sunt analizați și pe județe (voievodate) sau localități, pentru a depista disparitățile locale. GUS a publicat rapoarte anuale privind implementarea ODD, ce includ hărți și grafice cu situația indicatorilor pe regiuni, oferind o imagine clară a progresului local. De exemplu, pentru ODD 11 (comunități durabile), raportările arată evoluția indicatorilor de calitate a aerului și acces la transport public în marile orașe ale Poloniei.

Mecanisme de coordonare și raportare: Implementarea Agendei 2030 este supervizată de Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale, care asigură integrarea obiectivelor în politicile naționale și regionale. Polonia a adoptat o abordare participativă și multi-nivel încă de la elaborarea VNR 2018: un grup de lucru special pentru pregătirea raportului național a inclus reprezentanți ai ministerelor, ai oficiului național de statistică, ai societății civile, mediului academic, tineretului și sectorului privat (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Acest proces de consultare amplă a condus la identificarea priorităților comune și la evidențierea numeroaselor inițiative la nivel local în raportul final. VNR-ul Poloniei din 2018 prezintă, pentru fiecare ODD, atât acțiunile-cheie guvernamentale, cât și exemple de inițiative implementate de ONG-uri, antreprenori sau comunități locale (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Includerea acestor exemple arată recunoașterea contribuției locale la atingerea ODD. De asemenea, Polonia a lansat „Parteneriatul pentru implementarea ODD”, o platformă voluntară de cooperare între administrație și părțile interesate (inclusiv autorități locale), considerată un exemplu de bună practică transferabil și altor țări (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Prin acest parteneriat, administrațiile locale, companiile și ONG-urile pot împărtăși angajamente și proiecte legate de ODD, facilitând un dialog structurat și coordonarea eforturilor.

Instrumente pentru implementarea locală a ODD: Autoritățile locale din Polonia beneficiază de mai multe instrumente și inițiative de sprijin. Asociația Orașelor Poloneze și Asociația Gminelor (comunelor) au derulat programe de formare privind Agenda 2030, pregătind ghiduri practice despre integrarea ODD în strategiile locale de dezvoltare. Există și inițiative pilot de evaluare locală voluntară: de exemplu, municipiul Łódź a fost printre primele din Europa Centrală care au elaborat un Raport Local Voluntar privind implementarea ODD la nivel de oraș (Voluntary Local Review), prezentat în 2022 în cadrul ONU, în care a analizat 100 de indicatori locali asociați ODD. Această inițiativă a fost sprijinită de Programul ONU pentru Așezări Umane (ONU-Habitat) și servește ca model pentru alte orașe poloneze. La nivel de instrumente digitale, Polonia folosește platforme GIS și panouri de bord (dashboard-uri) la nivelul marilor orașe pentru a monitoriza în timp real indicatori de dezvoltare durabilă (ex. indicatori de mediu urbani, indicatori de mobilitate durabilă), integrând astfel tehnologia în guvernanța locală. De asemenea, GUS pune la dispoziție publicului larg baze de date interactive, unde utilizatorii pot vizualiza și compara indicatori ODD pentru diferite regiuni ale țării.

Bune practici în Polonia: Abordarea integrată a Poloniei, care conectează strâns strategia națională cu Agenda 2030, este o practică exemplară – prioritățile socio-economice naționale sunt direct legate de ODD, cu indicatori comuni de evaluare (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Aceasta asigură alinierea eforturilor de la nivel central cu cele locale. Un alt aspect de remarcat este implicarea comunităților locale și a societății civile încă din faza de planificare și monitorizare. Polonia a demonstrat cum se poate construi un parteneriat național pentru ODD, aducând la aceeași masă autorități centrale, locale, ONG-uri și sectorul privat, pentru a împărtăși responsabilitatea implementării Agendei 2030 (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Exemple concrete de succes includ orașul Varșovia, care și-a aliniat Strategia de Dezvoltare „Warszawa 2030” cu ODD (fiecare obiectiv strategic al orașului este corelat cu unul sau mai multe ODD, asigurând evaluarea periodică a progresului), și voievodatul Malopolska, care a introdus un „Indice regional de durabilitate” folosit pentru a orienta investițiile publice către zonele rămase în urmă. Aceste inițiative arată capacitatea Poloniei de a traduce obiective globale în acțiuni locale concrete și măsurabile.

Ungaria

Ungaria are o tradiție de angajament față de principiile dezvoltării durabile, fiind unul dintre co-președinții Grupului de Lucru Deschis al ONU care a formulat ODD-urile (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). La nivel național, cadrul strategic pentru durabilitate a fost stabilit prin Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă (SNDD), actualizată după 2015 pentru a reflecta Agenda 2030. De asemenea, Parlamentul Ungariei a instituit încă din 2008 o instituție unică – Avocatul Generațiilor Viitoare (Ombudsman) – menită să monitorizeze și să promoveze politicile durabile, ceea ce indică un puternic angajament instituțional față de sustenabilitate.

Metodologii de măsurare și indicatori: Monitorizarea progresului către ODD în Ungaria este centrată la nivel național, cu accent pe date statistice riguroase. După adoptarea Agendei 2030, guvernul a stabilit un mecanism de coordonare care implică toate ministerele sectoriale, sub conducerea Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului (care a coordonat implementarea națională) (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). În prima fază, acest rol a fost îndeplinit de Comitetul Interministerial de Coordonare a Dezvoltării Durabile. În 2017, în pregătirea VNR-ului, Ungaria a creat o platformă multi-stakeholder ce a sporit coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Această platformă națională include Biroul Central de Statistică al Ungariei (HCSO) și actori consultativi precum ONG-uri, mediul academic și de afaceri (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). HCSO are un rol proactiv, asigurând monitorizarea indicatorilor: conform datelor HCSO, Ungaria deține informații pentru aproximativ 75% din totalul indicatorilor ODD globali (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform), ceea ce reflectă o capacitate statistică robustă. Indicatorii ODD sunt integrați în sistemul statistic național și publicați periodic; de exemplu, HCSO a emis un raport care atestă disponibilitatea a trei sferturi dintre indicatorii globali – performanță peste medie, facilitând urmărirea progresului. Multe dintre aceste date pot fi dezagregate la nivel de județ (megye) sau regiune, permițând o perspectivă asupra disparităților teritoriale. Totuși, un sfert din indicatori nu sunt încă acoperiți cu date, ceea ce indică arii unde trebuie îmbunătățită colectarea de informații (adesea indicatori calitativi sau noi domenii).

Coordonare instituțională și implicarea autorităților locale: Implementarea ODD în Ungaria are loc într-un cadru instituțional care combină eforturile guvernamentale cu consultarea stakeholderilor. Consiliul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), un organism consultativ format din parlamentari, experți, ONG-uri și reprezentanți ai autorităților locale, oferă recomandări pentru alinierea politicilor naționale și locale la principiile durabile. În mod notabil, Avocatul Generațiilor Viitoare (parte a Biroului Ombudsmanului) acționează ca un gardian al intereselor pe termen lung, evaluând impactul politicilor asupra viitoarelor generații și implicit asupra sustenabilității locale. În VNR 2018, Ungaria a inclus acest Ombudsman și alți actori strategici (HCSO, ONG-uri, mediul academic, tineri, sectorul de afaceri) în procesul de raportare, pentru a asigura un proces holistic și incluziv (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Cu toate acestea, implicarea directă a administrațiilor locale în mecanismele naționale de coordonare a ODD pare a fi mai redusă în comparație cu alte țări. Guvernul central oferă direcții strategice, iar județele și localitățile implementează proiecte concrete (adesea finanțate prin programe naționale sau fonduri UE) care contribuie la ODD. Un exemplu este programul național „Orașe Verzi” care oferă finanțare municipalităților pentru proiecte de eficiență energetică, mobilitate urbană sau spații verzi – toate contribuind la ODD 7, 11 și 13.

Instrumente și inițiative la nivel local: În ultimii ani, Ungaria a dezvoltat instrumente de planificare regională care integrează elemente din ODD. De exemplu, ghidul de planificare pentru strategiile de dezvoltare ale județelor (megye) include referințe la țintele ODD pentru combaterea sărăciei, conservarea apei și protecția mediului. La nivel de orașe, rețeaua „Orașe pentru Climă” (Klimabarát Települések Szövetsége) reunește localități ce împărtășesc bune practici privind acțiunea climatică și durabilitatea – o inițiativă compatibilă cu ODD 13 și 11. Pe plan educațional, guvernul ungar împreună cu ONG-uri au promovat Școli durabile, un program ce implică comunitatea locală în atingerea ODD4 (educație de calitate) și ODD12 (consum responsabil) la nivel de școli și familii. În ceea ce privește raportarea locală, deși nicio municipalitate din Ungaria nu a publicat încă un Voluntary Local Review complet, unele orașe (ca Budapesta) au inclus secțiuni privind ODD în rapoartele lor anuale de performanță, aliniind indicatorii orașului (ex. calitatea aerului, transportul public, gestionarea deșeurilor) cu țintele relevante ale ODD.

Bune practici în Ungaria: Un element distinctiv este cadrajul instituțional: Ungaria a fost printre primele țări care au creat un Ombudsman dedicat viitorului sustenabil, arătând angajament politic față de principiul „nimeni să nu fie lăsat în urmă” și „intergenerațional”. Integrarea Biroului Central de Statistică și a Ombudsmanului în platforma națională pentru ODD a asigurat credibilitate și perspectivă pe termen lung în monitorizare (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Ca bune practici locale, putem evidenția orașul Veszprém, care în pregătirea statutului de Capitală Europeană a Culturii 2023, și-a propus ținte aliniate la ODD (ex. implicarea comunității – ODD11, economie circulară la evenimente – ODD12) și a monitorizat îndeplinirea lor, sau satul Nagypáli, cunoscut pentru inițiativele sale de energie regenerabilă (parc fotovoltaic și biogaz) care contribuie la ODD7 și servesc ca model replicabil pentru comunitățile rurale. De asemenea, abordarea bazată pe date a Ungariei – 75% dintre indicatorii globali fiind disponibili intern – este o bună practică ce evidențiază importanța capacității statistice pentru ghidarea politicilor de la nivel național până la cel local (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform).

Comparație sintetică între țări

Tabelul de mai jos rezumă elementele-cheie privind metodologiile și instrumentele utilizate de fiecare țară pentru a măsura progresul local în implementarea ODD, precum și exemple de bune practici relevante:

(Sursa datelor: rapoarte naționale voluntare ONU, platforme guvernamentale și statistice oficiale ale țărilor menționate (Republic of Moldova .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform).)

Concluzii și recomandări

Studiul comparativ arată că, deși Republica Moldova, Bulgaria, Polonia și Ungaria au contexte socio-economice diferite, există elemente comune în eforturile lor de localizare a ODD: integrarea țintelor globale în strategiile naționale, dezvoltarea de indicatori măsurabili (inclusiv la nivel local), utilizarea platformelor de date deschise și implicarea actorilor locali în monitorizare. Pentru România – care dispune deja de o Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNSD 2030) – se conturează următoarele recomandări, inspirate de practicile analizate, ținând cont de realitățile locale (urban/rural, comunități dezvoltate vs. în tranziție):

• Crearea unui sistem unificat de indicatori locali pentru ODD: Asemenea Bulgariei și Poloniei, România ar trebui să dezvolte un set de indicatori naționali ODD dezagregați teritorial, aliniați la strategia națională și la obiectivele europene. INS poate extinde baza de date existentă pentru ODD cu indicatori la nivel de județ/comună, acolo unde este relevant. Acest lucru va permite monitorizarea inegalităților regionale (o provocare evidențiată și de Bulgaria, unde disparitățile dintre regiuni îngreunează implementarea ODD (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform)) și identificarea zonelor rămase în urmă. De exemplu, pentru ODD 1 (sărăcie) și ODD 10 (inegalități), ar fi util un tablou de bord rural-urban, întrucât combaterea decalajelor teritoriale este esențială – așa cum subliniază și strategia Poloniei, care urmărește ca beneficiile dezvoltării să ajungă „indiferent de locul în care trăiesc” cetățenii (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Un sistem robust de indicatori locali va oferi o bază obiectivă pentru politici diferențiate pe zone dezvoltate vs. zone defavorizate.

• Platformă digitală națională pentru monitorizarea locală a ODD: Inspirându-se din exemplul Monitorstat al Bulgariei, România ar beneficia de o platformă online interactivă unde să fie centralizate datele privind ODD, inclusiv pe județe și municipii. O astfel de platformă (eventual dezvoltată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă împreună cu INS) ar crește transparența și ar facilita accesul primăriilor și consiliilor județene la informații relevante. Acest instrument ar putea afișa hărți cu performanța fiecărei regiuni pe diverse ODD (ex. rata de reciclare a deșeurilor, rata de ocupare, acces la servicii medicale), evidențiind bunele practici și zonele care necesită intervenții. O platformă integrată ar răspunde și recomandărilor internaționale de a îmbunătăți sistemul de monitorizare și evaluare a ODD la toate nivelurile (Republic of Moldova .:. Sustainable Development Knowledge Platform), permițând un tracking în timp real a progreselor.

• Mecanism național de coordonare multi-nivel (cu implicarea autorităților locale): Așa cum Bulgaria intenționează să creeze un mecanism guvernamental dedicat ODD (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform), iar Polonia a lansat un Parteneriat național pentru ODD incluzând diverse părți, România ar trebui să consolideze rolul platformei naționale existente (Consiliul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă) și să asigure reprezentarea sistematică a administrațiilor locale. Aceasta poate lua forma unei rețele naționale a coordonatorilor ODD locali, unde fiecare județ desemnează un responsabil cu Agenda 2030 ce participă la ședințe periodice cu nivelul central. Un asemenea mecanism ar facilita schimbul de informații „din teren” către centru (ex. probleme în implementarea unor ținte la sate sau în comunități marginalizate) și transmiterea de ghidaj și resurse de la centru către local. Ungaria a demonstrat că includerea tuturor ministerelor și a experților externi într-o platformă națională a sporit coerența politicilor (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform) – România poate extinde acest model prin adăugarea componentei locale (primari, președinți de consilii județene) în arhitectura de guvernanță a dezvoltării durabile.

• Sprijin diferențiat pentru comunități urbane vs. rurale: Realitățile locale din România variază semnificativ – orașele mari au capacități administrative și financiare mai mari, pe când comunele rurale și orașele mici în curs de dezvoltare se confruntă cu deficit de resurse. Astfel, instrumentele ODD trebuie adaptate contextului:

  • Pentru municipiile și orașele dezvoltate: încurajarea elaborării de strategii locale 2030 care să mapeze fiecare obiectiv ODD pe acțiuni locale. Se pot prelua elemente din practica Poloniei (ex. Varșovia 2030) și încuraja orașele să facă evaluări voluntare locale (VLR) ale progresului. Autoritățile centrale pot oferi training specializat în utilizarea de instrumente de monitorizare avansate (ex. modelare de date, Big Data pentru mobilitate urbană, senzori pentru mediu – ODD 11, 13). Totodată, se pot organiza competiții naționale între orașe (“Orașul Durabil al Anului”) pentru a premia inovarea în implementarea ODD, stimulând astfel bune practici.

  • Pentru comunitățile rurale și orașele mai puțin dezvoltate: accentul ar trebui pus pe instrumente simple și accesibile. De exemplu, un set minim de indicatori locali ODD (10-15 indicatori cheie, precum accesul la apă potabilă, rata abandonului școlar, șomajul, acoperirea sanitară etc.) pe care orice primărie, oricât de mică, să îi poată monitoriza anual. Acest „core dashboard” rural poate fi monitorizat cu sprijinul consiliilor județene și al prefecturilor. De asemenea, este importantă asistența tehnică: guvernul poate extinde programele de consultanță și mentorat (posibil prin CDR-urile regionale) pentru primării rurale, ajutându-le să elaboreze proiecte concrete legate de ODD (ex. proiecte de energie regenerabilă de mică scară – ODD7, programe de antreprenoriat local – ODD8). Experiența Moldovei, unde parteneriatele cu organizații internaționale au ajutat comunitățile locale să implementeze proiecte anti-sărăcie și educaționale, sugerează că sprijinul extern direcționat corect poate genera schimbare locală. România ar putea colabora cu PNUD, Banca Mondială sau ONG-uri locale pentru a lansa inițiative pilot în zone rurale defavorizate (similar cu proiectele pilot moldovenești), cu scopul de a demonstra cum se pot atinge ținte ODD chiar și în comunități cu capacitate redusă.

• Transparență și sensibilizare: Toate țările studiate au subliniat importanța comunicării și implicării publicului. România ar trebui să continue și să extindă campaniile de conștientizare a Agendei 2030 la nivel local – de pildă, în Bulgaria, consultarea online pentru VNR a adus aportul cetățenilor (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform). Platforma digitală recomandată mai sus poate avea o secțiune dedicată cetățenilor și ONG-urilor pentru a propune inițiative locale sau pentru a semnala probleme (un fel de forum al dezvoltării durabile locale). De asemenea, includerea educației pentru dezvoltare durabilă în școli (ca opțional sau prin activități extrașcolare) va forma o cultură a sustenabilității la nivel comunitar – Ungaria a pus accent pe valorile familiale și educația în spiritul durabilității în politicile sale (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform), recunoscând rolul formativ al acestora.

În concluzie, România poate adapta și prelua o serie de metode și instrumente din practicile țărilor vecine pentru a accelera implementarea ODD la nivel local. Esențial este să se creeze un ecosistem favorabil acțiunii locale: date și indicatori ușor accesibili, platforme de colaborare multi-nivel, finanțare orientată strategic și conștientizare în rândul comunităților. Prin combinarea acestor elemente – și calibrând intervențiile pentru mediul urban vs. rural – autoritățile române pot îmbunătăți monitorizarea progresului și pot stimula atingerea țintelor Agendei 2030 pe întreg teritoriul, asigurând că nici o comunitate, oricât de mică, nu este lăsată în urmă în drumul spre dezvoltare durabilă (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform).

În mod particular, exemplul Poloniei de parteneriat inclusiv și cel al Bulgariei de integrare sistematică a indicatorilor ar putea ghida România în operaționalizarea propriilor sale mecanisme. Adoptarea acestor recomandări ar trebui realizată gradual, pilotând instrumentele în câteva județe sau municipii, apoi extinzând la scară națională ceea ce funcționează cel mai bine. Continuând schimbul regional de bune practici și învățând din reușitele și dificultățile țărilor analizate, România își poate îmbunătăți propria performanță în implementarea ODD, contribuind astfel la obiectivul global al Agendei 2030 într-un mod adaptat la realitatea locală națională.

Surse: Rapoarte naționale voluntare ONU (VNR) ale țărilor (2018–2020) (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Poland .:. Sustainable Development Knowledge Platform) (Hungary .:. Sustainable Development Knowledge Platform), platforme oficiale de monitorizare (ex. Monitorstat Bulgaria (Bulgaria .:. Sustainable Development Knowledge Platform)), strategii naționale și date publicate de institutele statistice naționale, comunicări guvernamentale privind implementarea ODD, precum și exemple de proiecte locale raportate în presă și de organizații internaționale. Aceste surse evidențiază pașii făcuți de fiecare țară și oferă un reper valoros pentru formularea recomandărilor de mai sus.